Istoria și trauma represiunilor comuniste, dezbătute la prima ediție a Festivalului de Film și Istorii Mereni

Duminică, 5 iulie 2026, localitatea Mereni a găzduit dezbaterea „Memoria represiunilor comise de regimul comunist de ocupație”, un eveniment de referință din cadrul primei ediții a Festivalului de Film și Istorii Mereni. Reuniunea a adus laolaltă istorici, cercetători, psihologi și supraviețuitori ai detenției politice, oferind publicului o explorare aprofundată a mecanismelor terorii de stat, a consecințelor pe termen lung asupra societății și a necesității asumării trecutului pentru consolidarea democratică.

Evenimentul a debutat cu o analiză a modului în care regimul sovietic a vizat direct elitele societale. Ludmila Cojocaru, șefa secției Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice din cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a subliniat că represiunile au început imediat după 28 iunie 1940, având ca scop eliminarea exponenților identității naționale și preluarea controlului totalitar.

„Odată cu formarea structurilor de represiune, teroarea a devenit masivă. Oamenii care reprezentau intelectualitatea sau bunii gospodari ai satelor au dispărut, pur și simplu li se punea un țol în cap ca să nu vadă încotro sunt duși, și nu se mai știa nimic de ei”, a explicat Ludmila Cojocaru, subliniind importanța documentelor de arhivă și a mărturiilor orale pentru reconstituirea adevărului istoric.

Discuția s-a extins apoi asupra conceptului de „cultură a memoriei” și a fenomenului de rezistență. Anatol Petrencu, profesor universitar, a adus în prim-plan curajul populației care s-a opus regimului, menționând mișcările antisovietice apărute ca reacție la colectivizarea forțată, la foametea provocată din anii 1946-1947 și la valurile masive de deportări.

„Cultura memoriei presupune ca cetățenii să își cunoască trecutul, cu toate aspectele sale, să și-l asume și să fie conștienți de ceea ce ni s-a întâmplat. Este fundamental să știm de unde ne tragem, să cunoaștem realitățile istorice și, în baza acestora, să decidem responsabil viitorul societății noastre”, a afirmat profesorul Anatol Petrencu.

O latură profund umană a dezbaterii a fost oferită de mărturia Niculinei Moica, președinta Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. Arestată la doar 15 ani pentru implicarea sa într-o organizație anticomunistă a tineretului, domnia sa a rememorat anii grei de detenție, munca forțată și impactul devastator asupra familiilor destrămate de sistemul opresiv.

„Pentru noi, tinerii de atunci, a fost o încercare grea, dar părinții noștri au suferit cel mai mult, lupta lor fiind dusă în tăcere și durere. Este esențial ca astăzi să se vorbească mai mult în școli, este de datoria noastră să spunem tinerilor adevărul, pentru a nu lăsa uitarea să ne șteargă suferința și istoria”, a declarat Niculina Moica, evidențiind paralelele dintre represiunea elitelor din Republica Moldova și cea din România.

Pe parcursul dezbaterii, Zinaida Bolea, conferențiar universitar, a abordat dimensiunea psihologică a represiunilor, detaliind trauma transgenerațională lăsată în urmă de regimul totalitar. Tăcerea care a urmat deportărilor și arestărilor, impusă adesea din frică, ca un instinct de protejare a generațiilor tinere, a lăsat cicatrici invizibile, dar adânci, în structura societății. Experții prezenți au concluzionat că vindecarea colectivă nu este posibilă prin negare, ci exclusiv printr-un dialog deschis și curajos despre trecut.

Despre Festivalul de Film și Istorii Mereni: Aflat la prima sa ediție, festivalul reprezintă o platformă culturală și educațională dedicată recuperării memoriei istorice și stimulării spiritului civic. Prin proiecții de film tematic, expoziții, ateliere și dezbateri publice, evenimentul își propune să apropie comunitatea de realitățile istoriei recente, facilitând transferul de cunoaștere între generații și consolidând respectul pentru libertate și demnitate umană.