Primul val de teroare: Cum a început represiunea sovietică în Basarabia în 1940

La Festivalul de Film și Istorii de la Mereni, istoricul Ludmila Cojocaru, șefa secției „Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice” din cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a prezentat o analiză detaliată a primului an de ocupație sovietică în Basarabia, subliniind brutalitatea cu care regimul comunist a vizat anihilarea elitelor locale.

Evenimentele, a explicat Cojocaru, nu au început brusc la 28 iunie 1940, ci își au rădăcinile în Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, care a prefigurat soarta tragică a regiunii. Odată cu anexarea Basarabiei, regimul sovietic a declanșat imediat un val de represiuni menite să decapiteze societatea basarabeană. Primele vizate au fost elitele politice, intelectuale, militare și religioase, considerate un obstacol în calea sovietizării.

Unul dintre primele și cele mai simbolice acte de represiune a fost arestarea, încă din primele zile ale lunii iulie 1940, a membrilor Sfatului Țării, organul legislativ care a votat Unirea Basarabiei cu România în 1918. Printre aceștia s-au numărat personalități marcante precum Grigore Turcuman și Alexandru Baltaga, considerat decanul de vârstă al lotului de deținuți din dosarul 248 al NKVD. Aceste arestări au fost urmate de dispariții, execuții și deportări, semănând teroare în rândul populației.

Cojocaru a subliniat că represiunea nu s-a limitat la nivel național, ci a pătruns adânc în comunitățile locale. Gospodarii satelor, primarii și alți lideri locali au devenit ținte, fiind considerați „dușmani ai poporului”. Mărturiile supraviețuitorilor, coroborate cu documentele de arhivă, descriu scene cutremurătoare: oameni luați din case în miez de noapte, adesea doar „în cămeșuică”, fără a li se oferi vreo explicație, și duși spre o destinație necunoscută, în „inima Siberiei”.

Acest prim val de teroare a culminat cu deportările în masă din 12-13 iunie 1941, un act criminal de o amploare fără precedent, care a avut loc chiar în ajunul declanșării operațiunilor militare pe frontul de est. Familii întregi au fost destrămate, bărbații fiind separați de femei și copii și trimiși în lagăre de muncă forțată (Gulag), în timp ce restul familiei era exilat în așezări speciale. Prin aceste acțiuni, regimul sovietic nu doar că a eliminat fizic o parte a elitei, dar a și instaurat o frică paralizantă, care avea să marcheze profund societatea pentru decenii.