Parlamentul cere reguli mai stricte pentru angajatorii care aduc forță de muncă din străinătate, în urma constatării unor nereguli grave
Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a organizat marți, 7 iulie 2026, audieri publice referitoare la respectarea drepturilor și a condițiilor de trai ale muncitorilor străini aflați pe teritoriul Republicii Moldova. Reuniunea a fost convocată în urma mediatizării unui caz recent, în care peste 80 de muncitori străini au fost depistați locuind în condiții insalubre și improprii, scopul discuțiilor fiind identificarea lacunelor legislative și responsabilizarea agenților economici și a agențiilor de recrutare.
În contextul unei creșteri accelerate a deficitului de forță de muncă pe piața internă, Republica Moldova a înregistrat o majorare semnificativă a numărului de cetățeni străini veniți în scop de muncă, cu o creștere a volumului de activitate pe acest segment de aproximativ 35% în prima jumătate a anului 2026. La nivel național, autoritățile gestionează dosarele a zeci de mii de străini, dintre care aproape 5.000 dețin permise de ședere în scop de muncă, majoritatea activând în sectoare precum construcțiile, agricultura și HoReCa.
„Republica Moldova are nevoie de forță de muncă pentru dezvoltarea economiei, însă fiecare persoană care vine să muncească în țara noastră trebuie să beneficieze de condiții decente de trai și de muncă, indiferent de cetățenia pe care o deține. Scopul nostru este să obținem o imagine clară a situației și să intervenim acolo unde legea este evitată sau incompletă”, a declarat conducerea Comisiei în deschiderea audierilor.
Rapoartele prezentate de Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) și Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) au scos la iveală deficiențe sistemice grave. Printre acestea se numără declararea unor adrese de reședință fictive de către angajatori. Într-unul dintre cazurile analizate, 102 cetățeni străini figurau cu viză de reședință la adresa unui bloc aflat în construcție, în care nu locuia, de fapt, nicio persoană, muncitorii fiind cazați în realitate în spații supraaglomerate, improvizate și insalubre. De asemenea, controalele au depistat nereguli legate de evidența timpului de muncă, lipsa examenelor medicale obligatorii și bariere lingvistice majore care îi împiedică pe muncitori să își cunoască și să își ceară drepturile.
O problemă centrală identificată în timpul audierilor este vidul legislativ privind standardele minime de cazare pentru forța de muncă din străinătate. În timp ce legislația actuală reglementează spațiul minim per persoană în căminele studențești sau centrele de plasament, nu există norme clare, măsurabile în metri pătrați, aplicabile unităților de cazare oferite de angajatori muncitorilor străini.
„Ne confruntăm cu situații în care mecanismul este utilizat pentru a aduce oameni în țară, dar agenții economici nu își asumă responsabilitatea reală pentru condițiile în care aceștia trăiesc. Este imperativ ca instituțiile statului să colaboreze eficient, iar legea să prevadă sancțiuni dure pentru angajatorii care transformă nevoia de muncă într-o formă de exploatare”, a subliniat un reprezentant al autorităților de control prezente la discuții.
În urma audierilor, s-a decis crearea unui grup de lucru interinstituțional care va elabora în regim de urgență modificări la cadrul normativ. Noile prevederi vor stabili reguli stricte și standarde clare de sănătate și siguranță pentru cazarea muncitorilor străini, vor consolida mecanismele de schimb de informații între autoritățile de control și vor obliga angajatorii să asigure integrarea și informarea corectă a angajaților cu privire la drepturile lor, într-o limbă pe care aceștia o înțeleg. Autoritățile au reafirmat angajamentul de a menține un mediu de afaceri atractiv, dar cu toleranță zero față de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.
