Vid legislativ și subfinanțare: Inspectoratul pentru Migrație, copleșit de numărul mare de muncitori străini

Cazul celor peste 100 de muncitori străini găsiți în condiții mizere la periferia Chișinăului a scos la iveală nu doar o dramă umană, ci și deficiențe sistemice profunde în aparatul de stat responsabil de gestionarea migrației. În cadrul audierilor publice, reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) au prezentat o imagine alarmantă a capacităților instituționale, subliniind un dezechilibru major între volumul de muncă și resursele umane disponibile.

Potrivit datelor oficiale, IGM gestionează un stoc total de peste 78.000 de cetățeni străini aflați în evidență, incluzând atât rezidenți, cât și persoane sub protecție temporară. Acest volum masiv de muncă este administrat de doar 58 de ofițeri, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 1.353 de dosare active pentru fiecare angajat. Această presiune enormă limitează drastic capacitatea instituției de a efectua verificări amănunțite în teren și de a monitoriza eficient respectarea condițiilor de ședere și de muncă.

Mai mult, discuțiile au relevat un vid legislativ critic care împiedică sancționarea directă a angajatorilor responsabili de încălcări. În cazul muncitorilor din Băcioi, deși angajatorii au fost cei care au declarat o adresă falsă și au oferit cazare în condiții inumane, sancțiunile contravenționale au fost aplicate muncitorilor pentru nedeclararea schimbării reședinței. Reprezentanții IGM au confirmat că legislația actuală nu le permite să evalueze adecvarea spațiului de locuit la etapa acordării permisului de ședere și nici nu prevede penalități pentru persoanele juridice în astfel de situații. Aceeași problemă a fost identificată și în 2025, în urma unui control la aceeași companie, fără a se lua însă măsuri legislative.

Deputații și reprezentanții societății civile au cerut modificarea urgentă a legii pentru a introduce responsabilitatea angajatorului și pentru a stabili norme clare privind condițiile de cazare, similare celor din căminele studențești, care să specifice suprafața minimă per persoană. Fără aceste schimbări, Moldova riscă să perpetueze un sistem în care muncitorii migranți rămân vulnerabili la exploatare, iar companiile care încalcă legea scapă nepedepsite.