Măsurile pentru executarea hotărârilor CEDO și reducerea condamnărilor Republicii Moldova, dezbătute în Parlament
Marți, 7 iulie 2026, Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice a organizat audieri publice pe marginea Raportului Agentului Guvernamental privind măsurile întreprinse pentru executarea hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pe parcursul anului 2025. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Oficiului Avocatului Poporului, Consiliului pentru Egalitate și Ministerului Afacerilor Interne, având ca scop principal analizarea deficiențelor sistemice din justiție și identificarea soluțiilor optime pentru prevenirea viitoarelor condamnări ale statului.
Conform datelor prezentate în cadrul audierilor, în anul 2025, CEDO a pronunțat 48 de hotărâri în privința Republicii Moldova, statul plasându-se pe locul cinci în rândul țărilor membre ale Consiliului Europei ca număr de condamnări. Dintre acestea, în 45 de hotărâri au fost constatate 73 de violări ale Convenției. Peste 45% dintre încălcări vizează dreptul la un proces echitabil, în principal din cauza duratei excesive a procedurilor și a neexecutării hotărârilor judecătorești definitive, în timp ce aproape 29% se referă la încălcarea dreptului la protecția proprietății.
Din bugetul de stat au fost achitate despăgubiri în valoare totală de peste 373.000 de euro (aproximativ 8 milioane de lei). Pentru a remedia aceste situații și a responsabiliza actorii din sistem, Direcția Agent Guvernamental a solicitat revizuirea procedurilor la nivel național în cazurile vizate, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii pentru examinarea posibilei răspunderi disciplinare a judecătorilor implicați și a transmis demersuri către Ministerul Finanțelor în vederea inițierii acțiunilor de regres împotriva funcționarilor vinovați de prejudicierea bugetului de stat.
„Profilul încălcărilor constatate împotriva Republicii Moldova rămâne unul structural, fiind dominat de probleme cronice legate de funcționarea justiției. Printre deficiențele majore se numără neasigurarea unui proces judiciar echitabil, deficiențe de ordin procedural și lipsa unor examinări efective ale argumentelor esențiale de către instanțele naționale”, a declarat Doina Maimescu, reprezentanta Direcției Agent Guvernamental.
Participanții la discuții au accentuat necesitatea trecerii de la plata compensațiilor financiare la o abordare axată pe prevenție. În acest sens, s-a discutat despre importanța modificării cadrului legislativ și consolidării mecanismelor interne de recurs, care să funcționeze eficient înainte ca cetățenii să se adreseze instanței de la Strasbourg.
„Nu avem anumite dovezi care să susțină opinia că respectarea de către statele membre a hotărârilor se datorează pur și simplu forței morale. Executarea deciziilor CEDO este o obligație juridică ce decurge din tratatele internaționale. Este un angajament important asumat de stat, care necesită eforturi continue pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale”, a subliniat Valentin Roșca, adjunctul Avocatului Poporului, evidențiind necesitatea unui mecanism solid de implementare a recomandărilor.
La rândul său, președintele Consiliului pentru Egalitate, Ian Feldman, a atras atenția asupra necesității unei abordări individualizate pentru fiecare hotărâre în parte și a subliniat importanța uniformizării practicii judiciare naționale în conformitate cu standardele europene.
Audierile publice reprezintă un instrument esențial de control parlamentar, menit să asigure transparența și eficiența instituțiilor statului în procesul de implementare a standardelor europene. Platforma de dialog creată facilitează coordonarea interinstituțională, un element vital pentru remedierea deficiențelor cronice din sistemul de justiție și pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova. Monitorizarea constantă a modului în care sunt executate deciziile CEDO contribuie direct la creșterea gradului de protecție a drepturilor cetățenilor și la eficientizarea cheltuirii banului public.