Cazul "IC vs. Moldova": O hotărâre ECHR de referință scoate la iveală eșecuri sistemice în protecția persoanelor vulnerabile

O hotărâre de referință a Curții Europene a Drepturilor Omului (ECHR) din 2025, în cazul „IC vs. Republica Moldova”, a scos la iveală lacune grave în sistemul de protecție a persoanelor vulnerabile din țară, marcând o premieră îngrijorătoare în jurisprudența ECHR referitoare la Moldova. Cazul, prezentat în detaliu în cadrul audierilor publice privind executarea hotărârilor ECHR, a vizat eșecul statului de a preveni și investiga eficient abuzuri grave comise împotriva unei persoane cu dizabilități, inclusiv exploatare prin muncă și violență sexuală.

Potrivit Agentului Guvernamental, Doina Maimuescu, această hotărâre a evidențiat deficiențe sistemice în modul în care autoritățile tratează cazurile de abuz asupra persoanelor vulnerabile. Curtea a constatat că investigația penală în acest caz a fost deficitară, iar autoritățile naționale nu și-au respectat obligația pozitivă de a aplica în mod efectiv legislația penală pentru a proteja victima împotriva tuturor formelor de viol și abuz sexual.

Mai mult, ECHR a criticat lipsa unei „acomodări procedurale” care să corespundă situației de vulnerabilitate extremă în care se afla reclamanta. În timpul investigațiilor, victima a fost supusă unui proces de revictimizare, fiind expusă unui climat umilitor, în special în contextul în care se investigau fapte ce atingeau inviolabilitatea sa sexuală. Curtea a subliniat că, deși cadrul legislativ național privind incriminarea violenței sexuale nu a fost contestat în sine, problema a constat în modul defectuos în care această legislație a fost aplicată în practică.

Hotărârea a concluzionat că răspunsul autorităților penale în situația individuală a reclamantei a fost ineficient. Acest caz-pilot nu doar că a adus o condamnare pentru Republica Moldova, dar a și impus statului obligația de a lua măsuri generale pentru a preveni repetarea unor astfel de încălcări. Eșecul de a oferi un cadru de protecție real pentru persoanele cu dizabilități și de a asigura o investigație promptă și sensibilă la nevoile victimelor reprezintă un semnal de alarmă pentru instituțiile statului. Cazul „IC vs. Moldova” devine astfel un punct de cotitură, forțând autoritățile să reevalueze și să reformeze fundamental mecanismele de protecție și justiție pentru cele mai vulnerabile segmente ale populației, pentru a evita pe viitor astfel de încălcări grave ale drepturilor omului.