Zeci de mii de destine frânte, comemorate la Chișinău în cadrul unui miting-requiem dedicat victimelor deportărilor regimului comunist
Luni, 6 iulie 2026, la Chișinău a avut loc un emoționant miting-requiem dedicat Zilei de comemorare a victimelor deportărilor regimului comunist. Evenimentul, organizat de Ministerul Culturii sub patronajul prim-ministrului Republicii Moldova, a reunit la monumentul represiunilor staliniste oficialități de rang înalt, diplomați, supraviețuitori ai exilului forțat și cetățeni, pentru a onora memoria celor zeci de mii de români basarabeni smulși cu brutalitate din casele lor în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949.
Ceremonia a debutat cu o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoți, urmată de un minut de reculegere în memoria celor care și-au pierdut viața în frigul, foametea și lagărele de muncă din Siberia și Kazahstan. Participanții au depus coroane de flori, aducând un ultim omagiu familiilor destrămate și intelectualității decapitate de regimul totalitar.
Prezentă la eveniment, conducerea de vârf a țării a reiterat importanța vitală a cunoașterii adevărului istoric. În discursul susținut, președinta Republicii Moldova a subliniat că tragedia deportărilor a fost o încercare sistematică de distrugere a identității și a valorilor naționale.
„Oamenii noștri au fost uciși, deportați și înfometați pur și simplu pentru că puteau. Această verticalitate identitară deranja puterea sovietică”, a declarat șefa statului. Aceasta a accentuat că lecțiile dureroase ale trecutului obligă societatea de astăzi să protejeze pacea și democrația, unicul drum care garantează că asemenea atrocități nu se vor mai repeta fiind ancorarea definitivă a țării în marea familie europeană.
Momentele cu o încărcătură emoțională copleșitoare au fost marcate de mărturiile supraviețuitorilor. Foștii deportați, care pe atunci erau doar niște copii, au rememorat teroarea trezirii în miez de noapte sub amenințarea armelor, călătoria inumană în vagoanele de vite și anii de muncă silnică de la capătul lumii.
„Ne-au luat totul – copilăria, părinții, casele construite cu mâinile noastre și agoniseala de o viață. Ne-au aruncat în gropi comune și ne-au impus o limbă și o identitate străină. Dar nu ne-au putut lua demnitatea și credința. Noi am supraviețuit și ne-am întors pentru a depune mărturie”, a relatat unul dintre supraviețuitorii prezenți la comemorare.
În completarea discursurilor oficiale, reprezentanții Parlamentului au adus în discuție datoria morală a statului față de victime și urmașii acestora. A fost evidențiată importanța politicilor recente de restabilire a drepturilor foștilor deportați și de compensare a suferințelor îndurate, menționându-se modificările legislative menite să aducă un sprijin concret și reparații morale celor care au purtat stigmatul de „dușmani ai poporului”.
Context istoric Operațiunea „Iug” (Sud) din 5-6 iulie 1949 a reprezentat cel de-al doilea și cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia. Peste 35.000 de oameni – agricultori gospodari, profesori, primari, preoți și intelectuali – au fost ridicați forțat în doar câteva ore și trimiși în așezări speciale din regiunile aspre ale Uniunii Sovietice. Scopul principal al acestei operațiuni a fost colectivizarea forțată și distrugerea oricărei forme de rezistență antisovietică.
