Conflict instituțional în Găgăuzia: Adunarea Populară acuză modificarea ilegală a Codului Electoral
Adunarea Populară a Găgăuziei a depus marți o nouă sesizare la Curtea Constituțională (CCM), contestând prevederi din Codul Electoral, și a cerut suspendarea examinării unei cauze conexe, invocând un blocaj instituțional care a paralizat organizarea alegerilor regionale. Demersul a fost prezentat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, în cadrul ședinței CCM care viza constituționalitatea unor legi ce afectează statutul de autonomie.
Noua sesizare, înregistrată chiar în dimineața ședinței, vizează în principal modificările aduse Codului Electoral care au introdus sintagma „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”. Reprezentanții autonomiei susțin că această modificare înlocuiește în mod neconstituțional „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, organ prevăzut de Legea specială nr. 344 privind statutul juridic al Găgăuziei. Potrivit argumentelor prezentate, orice modificare a legii speciale necesită o majoritate calificată de trei cincimi din voturile deputaților, condiție care nu ar fi fost respectată la adoptarea noului Cod Electoral, votat cu doar 55 de voturi.
Această discrepanță terminologică, considerată de autoritățile găgăuze o modificare indirectă și ilegală a statutului de autonomie, a dus la un impas juridic și administrativ. Leiciu a explicat că „situația de blocare a alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei s-a format tocmai ca urmare a denumirii diferite” a organului electoral, ceea ce a generat dispute administrative și judiciare.
Din acest motiv, Adunarea Populară a solicitat Curții să suspende examinarea primei sesizări (nr. 46a/2026, depusă de Ministerul Justiției) până la soluționarea celei noi (nr. 147a/2026). Argumentul principal este că cele două cauze sunt intrinsec legate, iar o decizie în cazul nou înregistrat, privind constituționalitatea prevederilor din Codul Electoral, ar avea o importanță decisivă pentru evaluarea limitelor de intervenție în statutul special al autonomiei. Continuarea examinării cazului inițial, fără a clarifica legalitatea organului electoral regional, ar crea, în opinia lor, „riscul adoptării unor concluzii juridice diferite sau care se exclud reciproc în probleme interconectate de drept constituțional”. Acest demers subliniază o tensiune profundă între legislația națională și cea care guvernează autonomia, cu implicații directe asupra funcționării democrației la nivel regional.