Doar 7% din secțiile de votare din Moldova sunt accesibile: 26 de rampe noi, un pas spre incluziune

Republica Moldova a făcut un nou pas, deși modest, în direcția asigurării unui proces electoral mai incluziv prin lansarea a 26 de rampe de acces la secțiile de votare din întreaga țară. Evenimentul de lansare, desfășurat la Liceul Teoretic „Ioan Pelivan” din satul Răzeni, raionul Ialoveni, a scos în evidență discrepanța uriașă dintre necesitățile persoanelor cu dizabilități și realitatea infrastructurii publice.

Dana Munteanu, secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), a prezentat date îngrijorătoare care subliniază amploarea problemei. O evaluare națională a accesibilității, realizată în 2025, a arătat că din cele 1.973 de secții de votare din țară, doar 112 erau considerate pe deplin accesibile, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 5,6%. Aceste cifre demonstrează că pentru o mare parte a cetățenilor cu mobilitate redusă, exercitarea dreptului fundamental la vot rămâne un parcurs plin de obstacole.

Cele 26 de rampe, confecționate la solicitarea CEC în parteneriat cu societatea civilă și finanțate de parteneri internaționali, au fost instalate în ultimele luni. Potrivit lui Victor Corol, director executiv al Alianței InfoNet, aceste noi construcții vor crește procentul de secții de votare accesibile la aproximativ 7%. Deși progresul este vizibil, el reprezintă doar o mică parte din efortul necesar pentru a garanta acces egal pentru toți.

„Fiecare rampă instalată înseamnă mai mult decât o construcție. Înseamnă demnitate, participare și dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima votul liber și în siguranță”, a declarat moderatoarea evenimentului, subliniind că aceste rampe nu sunt doar o soluție tehnică, ci un simbol al unei societăți care aspiră să devină mai deschisă și mai echitabilă.

Reprezentanții CEC au reiterat că instalarea acestor rampe este o dovadă a determinării de a asigura principiul universalității votului. Totodată, au lansat un apel la conștientizarea faptului că accesibilitatea clădirilor publice, fie că sunt școli, primării sau case de cultură, trebuie să devină o normă garantată pentru toți cetățenii, nu o excepție. Eforturile comune între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare sunt considerate esențiale pentru a transforma această viziune în realitate în anii următori.